Efectele abandonului scolar

Ratele ridicate ale abandonului școlar la nivel mondial și relevanța acestora evidențiază necesitatea unui studiu atent al cauzelor și consecințelor sale. Literatura a sugerat că abandonul școlar ar putea fi explicat prin multiple cauze la diferite niveluri (individ, familie, școală și vecinătate).Foarte importanta este relația dintre individ (atitudine sfidătoare, iresponsabilitate, și abuzuri), familie (figura educațională absentă și monitorizarea părinților), factorii școlari (absență și conflicte școlare) și abandonul școlar.

Principalele efecte ale abandonului şcolar sunt:

  • Diminuareaşanselor de a câstiga pe piaţa muncii precum şi a şanselor să fie integraţi în forţa de muncă;
  • Cei care şi-au întrerupt studiile sunt într-o mult mai mare măsură dependenţi de programele de întreţinere şi ajutor decât restul populaţiei;
  • Delicvenţa juvenilăconcretizată în furt, violenţă, încălcarea legilor, comportamentul de grup sau de bandă, cu potenţial infracţional;
  • Abandonul şcolar reduce şansele ca, în calitate de cetăţean european, persoana respectivă să beneficieze eficient de libera circulaţie a forţei de muncă.

Se poate observa că dintre şomeri înregistraţi în data de 31 decembrie 2008 între 50-55% erau absolvenţi al învăţământului primar, gimnazial şi profesional; 30-40% al învăţământului liceal şi postliceal, respectiv 10-2% în cazul absolvenţilor de învăţământ superior. Menţionăm că la sfârşitul anului 2007 valorile erau uşor modificate faţă de 2008, şi anume: s-a înregistrat un mai mare procent în cazul şomerilor care au studii primare, gimnaziale sau au terminat şcoală profesională, ajungând la valoarea de 88% în cazul celor cu vârsta peste 55 de ani în comparaţie cu 52,3% în anul 2008. În cazul celor cu studii superioare, valoarea a scăzut, excepţie fiind cazul celor cu vârsta cuprinsă între 25-29 de ani. (www.insse.ro).

Abandonul şcolar duce la abilități verbale lacunare. A avea abilități verbale slabe poate contribui la dificultăți în diferite situații, determinând experimentarea sentimentelor de eșec academic și social. De exemplu, dacă o persoană posedă un vocabular receptiv redus, este posibil să nu poată înțelege indicatiile sau să înțeleagă conținutul necesar pentru a reuși într-un cadru academic sau social. Persoanele pot deveni ușor copleșite de lipsa intelegerii unor informatii simple sau conținutului comunicarii.

Copiii și adolescenții care nu reușesc să dobândească o capacitate verbală adecvată sau care sunt deficienți verbal sunt expuși riscului inadaptarii. Deficiențele lingvistice coincid adesea cu limitări suplimentare, inclusiv un diagnostic clinic al tulburării de deficit de atenție-hiperactivitate (ADHD), dizabilități de citire și lipsa capacitatii de rezolvare a problemelor emoționale . Mai mult, deficiențele abilităților lingvistice sunt, de asemenea, puternic asociate cu o gamă largă de comportamente problematice inclusiv comportament de exteriorizare, autocontrol scăzut, agresiunea fizică și delincvența juvenilă .

Rezultatele pe termen lung indică faptul că tinerii cu deficiențe verbale sunt expuși riscului de a avea probleme de citire și scriere mai târziu în viață și sunt, de asemenea, expuși riscului de eșec scolar si profesional. Aceste constatări converg cu rezultatele din eșantioane clinice, unde investigații anterioare au arătat că mai mult de 50% dintre pacienții psihiatrici tineri și aproximativ 80% dintre băieții antisociali au tulburări de limbaj. Pe scurt, aproape orice comportament riscant într-o oarecare măsură este legat de abilități verbale reduse.

Este larg recunoscut faptul că problemele de limbă și de comportament sunt conectate. Până în prezent, o gamă largă de studii din diverse perspective disciplinare indică interdependenta dintre deficitul de comunicare și problemele de comportament, iar aceastea prezintă adesea consecințe dăunătoare pe termen lung în maturitate.Acest lucru poate genera situatii negative datorita legăturii limbaj-comportament.

BBLIOGRAFIE:
Cohen. 1998
Davis. 1991
Stevenson 1996
Dworkin 1989
Lloyd 1978
Giddan. 1996
Warr-Leeper 1994
www.insse.ro